Corina Sîrghi combină jazzul cu muzica lăutărească, amintindu-ne de Romica Puceanu și de cerul plin de stele al Dobrogei, de simplitate și de viață, de toată pasiunea pe care o poți pune într-o voce, de puțină suferință și mai multă bucurie, de toate pe care le poate înțelege și ni le poate împărtăși un artist care caută profunzime în povești întâmplate și cântate.
Ne întâlnim cu ea, deseori, în Green Hours sau în Aftăr Hours în Brașov, sau acolo unde vrem să o găsim, dacă o căutăm. Primul ei album, „Danube“, care are pe copertă un caras pescuit din Dunăre, se lansează vineri, pe 3 februarie, și va putea fi cumpărat și lăudat.
Corina ne invită pentru câteva clipe pe urmele pașilor ei, printre amintirile ei, pe acolo pe unde trăiește, iubește, privește și nu doar cântă, ci și ascultă.
O piesă pe care ai ascultat-o atât de mult, încât nu mai poți să o asculți?
Cambio Dolor – Natalia Oreiro. Dar mint, e piesa mea preferată și singura care mă face fericită.
Ultimul serial pe care l-ai văzut dintr-un foc? De ce?
Emily in Paris / The White Lotus.
La Emily, trebuie să recunosc, m-am uitat pentru bărbați. M-am distrat și eu puțin.
O carte pe care oricine ar fi trebuit deja să o fi citit.
Cărți. Niște clasici. Așa, câte puțin din fiecare.
View this post on Instagram
Un loc underrated unde să mergem în vacanță.
Sulina.
View this post on Instagram
Un film care lovește aproape de casă.
Acasă la tata – Andrei Cohn. Sunt într-o relație foarte serioasă cu tot ce scrie Mimi Brănescu.
O personalitate online cu care ai sta la o bere.
Leandra Medine.
View this post on Instagram
Unde mănânci când ți-e poftă, nu foame?
Patiserie.
