Radu Afrim semnează scenariul, regia, universul sonor și filmările celei de-a noua producții create pe scena ieșeană. Premiera spectacolului Antologia dispariției are loc pe 9 noiembrie, de la ora 19:00, la Teatru³ din Iași. Următoarele reprezentații sunt programate pe 10, 16, 17, 18 noiembrie.
Scenariul este un colaj după proză feminină contemporană de Ștefania Mihalache („Pipote și căpșuni”), Anca Vieru („De-o parte tu”), Lorina Bălteanu („Dealul meu n-are vârf”, „Firea lui Cuza se mărită”, „În grădina devastată”), Ruxandra Burcescu („Goldenii Gândului”), Lavinica Mitu („Ultimul tată”), Simona Popescu („Îmi amintesc”).
Din echipa spectacolului fac parte Cosmin Florea (scenografie), Alice Veliche (coregrafie), Diana Roman (pregătire și aranjament muzical), Anamaria Rusu (asistent regie), Mihai Nistor (video) și Cristian Niculescu (light-design).
Pe scena Cubului, o distribuție generoasă, care aduce împreună douăzeci de actori și colaboratori ai Teatrului Național Iași: Ada Lupu, Pușa Darie, Ionuț Cornilă, Livia Iorga, Diana Roman, Mălina Lazăr, Horia Veriveș, Daniel Busuioc, Răzvan Conțu, Andrei Grigore Sava, Cosmin Maxim, Dumitru Năstrușnicu, Georgeta Burdujan, Diana Vieru, Octavian Păun, Luca Gumeni, Anamaria Rusu, Andreea Stratulă, Marian Stavarachi, Ioana Aciobăniței.
Fotografiile sunt realizate de Paul Adrian Chiș.
Dispariția nu duce cu gândul, prima dată, la moarte. Dispar oameni, sentimente, obiecte, unele chiar comice. […] Astăzi, a vorbi despre lucruri triste este un experiment și un mare curaj. Se spune că oamenii vor să râdă. Eu nu cred că vor să râdă non-stop.
Radu Afrim, în podcast-ul Teatrului Național Iași, moderat de actrița Ada Lupu
Începând din anul 2011 și până în prezent, regizorul Radu Afrim a montat pe scena Teatrului Național ieșean: Dawn-Way de Oleg Bogaev, Visul unei nopți de vară de Shakespeare, Femeia mării după Henrik Ibsen, Măcelăria lui Iov de Fausto Paravidino, Dansul Delhi de Ivan Vîrîpaev, Orașul cu fete sărace după Radu Tudoran, Trei piese triste după Maurice Maeterlinck și Masaj, un scenariu propriu.
Scurte biografii ale autoarelor:
Ștefania Mihalache (n. 1978, Braşov) debutează în volumul colectiv „Junii 03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni”, editat de revista Interval în 2003. În 2004 îi apare romanul „Est‑falia” (Paralela 45). În 2010 a publicat romanul „Poemele secretarei” (Cartea Românească), nominalizat la premiul „Tânărul prozator al anului” (Gala tinerilor scriitori, 2011). A debutat în poezie cu volumul „Sisteme de fixare și prindere” (Editura Nemira, 2016), nominalizat la Premiile Radio România Cultural, urmat de volumul „Cronica Akasha” (2021), nominalizat la Premiile Radio România Cultural și Premiile Observator Cultural. În 2019 a apărut volumul de critică literară „Copilăria. Reconstituiri literare după 1989”, nominalizat la Premiile Observator Cultural, secțiunea Critică /istorie/teorie literară, iar în 2022 a publicat „Gene dominante” la Editura Humanitas, laureată a premiului „Observator Lyceum”, 2023.
Anca Vieru este absolventă de politehnică și are un master în comunicare. A publicat în volumele colective „Moș Crăciun & co.” (Editura Art, 2013) și „Ficțiuni reale” (Editura Humanitas, 2013), proiect inițiat de Florin Piersic jr. În anul 2015 i-a apărut la Editura Polirom volumul de proză scurtă „Felii de lămâie”, nominalizat la premiile revistei Observator cultural și reeditat în 2018, în colecția Top10+. A mai publicat, tot la Editura Polirom, romanul „Spulberatic” (2018), volumul de proză scurtă „Fără poză de profil” (2022), nominalizat la Premiile Sofia Nădejde, și biografia romanțată „Pallady. Ulise legat de catarg” (2023).
Lorina Bălteanu (n. 21 decembrie 1960, satul Peciște, raionul Rezina, Republica Moldova), poetă, prozatoare. Licenţiată a Institutului de Literatură „M. Gorki” din Moscova (URSS) și a Universității din Dijon (Franța). Metodist la Clubul Uniunii Scriitorilor din Moldova; redactor la revistele „Orizont” și „Sud-Est Cultural”. Între 1992 și 1998, director al Fundației Soros Moldova; din 1998, director al trustului de presă Medialog. Se stabilește la Paris în 2000. Volume de poezie: „Obstacolul sticlei”, Literatura artistică, Chișinău, 1984 (volum tradus în limba rusă: „Pregrada stekla”, Moscova, 1985); „Cioburi”, Hyperion, Chișinău, 1990; „Poeme de sticlă”, Chișinău, 1997. Primul roman: „Legată cu funia de pământ”, Cartier, Chișinău, 2023.
Maria Ruxandra Burcescu (n.1989, Giurgiu) a urmat cursurile facultății de Comunicare și Relații Publice în cadrul SNSPA. În 2016, a început colaborarea cu Republica.ro iar, ulterior, cu publicațiile „Liternet” și „Dilema Veche”. În 2017, a obținut un premiu la Gala Superscrieri, secțiunea articol de opinie. În 2018 a fost nominalizată la Premiile de Presă Europene și câștigă o bursă de mentorat în cadrul programului „Prima Carte” al Fundației Friends for Friends. În 2022 a debutat cu romanul „Instabil”, nominalizat la Premiile Observator Cultural și Premiile Sofia Nădejde. În 2023 a publicat proză scurtă în antologiile „Kiwi – Trecuturi”, coordonată de Marius Chivu și „Retroversiuni”, coordonată de Cristina Ispas. A obținut una dintre Bursele de Creație Literară ale Fundației Cărturești pentru al doilea roman la care lucrează în prezent.
Lavinica Mitu (n.1980, Slatina) a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. A publicat proză scurtă în Revista „Iocan”, pe platforma de flash fiction Laconic și pe revistadepovestiri.ro. Povestirea „Toți cerceii din Vamă” face parte din proiectul Seaside Stories, care se joacă pe scena Teatrului de Stat Constanța și care a primit în cadrul Galei UNITER premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2022. Cartea sa de debut, „Bărbatul fără cap”, a fost nominalizată la categoria Proză Debut a Premiilor Sofia Nădejde, ediția a V-a, 2022.
Simona Popescu este poetă, prozatoare și eseistă. Primul volum din seria „Opera poetică” (Editura Rocart, 2021) include cărțile de poezie apărute în anii ’90 („Xilofonul și alte poeme”, „Juventus”, „Noapte sau zi”) și „Cartea plantelor și animalelor” (Editura Nemira). În 1997 a apărut romanul „Exuvii”, ajuns la ediția a 7-a (2018) și tradus în mai multe limbi străine. A fost apropiată de Gellu Naum, despre care a scris două cărţi de critificţiune („Salvarea speciei. Despre suprarealism şi Gellu Naum”, 2000; „Clava. Critificţiune cu Gellu Naum”, 2004). Ține, pe lângă cursuri de istorie a literaturii române, și cursuri de creative writing la Facultatea de Litere din București. A coordonat romanul colectiv „Rubik” (Editura Polirom, 2008), cu participarea a 28 de tineri scriitori, studenți. În 2022, regizorul Radu Afrim a pus în scenă un spectacol, Ierbar, inspirat de „Cartea plantelor și animalelor”.
