Într-o societate cvasianesteziată, care asistă aproape indiferentă la nedreptăți, la abuzuri, la escaladarea limbajului violent și grosier, care nu mai are chef să riposteze nici prin vot, nici prin proteste masive și care a scăpat doar printr-un noroc chior de prăbușirea în prăpastie, a vorbi curajos despre puterea împotrivirii individuale pare utopic. Chiar poate un singur om să țină piept unei molime care le-a anihilat celorlalți semeni instinctul revoltei și simțul dreptății și al decenței?
Răspunsul îl oferă, dintr-un alt secol, un funcționar anost, nu foarte mobilat intelectual și degrabă-închinător la zeul Bacchus, genul de ins care nu se remarcă prin nimic. Și cu toate acestea, măruntul conțopist se dovedește un erou, ascunzând în el nebănuite rezerve de demnitate și curaj. Bérenger pe numele lui, el asistă inițial uimit, apoi înfricoșat și în cele din urmă indignat și mobilizat la transformarea cunoscuților și apropiaților săi în fiare cu corn, rumegătoare de idei gata servite de alții și strivitoare de adevăr, onoare, civilitate. În rinoceri.
În noua montare de la Teatrul de Comedie din București, semnată de regizorul Vlad Massaci, piesa „Rinocerii” de Eugène Ionesco își arată maxima actualitate. Mutată în epoca digitală, rinocerita, acea boală care spală creierele și transformă oameni normali în bestii, iar mulțimile pașnice – în mase isterizate, se transmite (și) pe cale virtuală. Scenografia semnată de Andu Dumitrescu este grăitoare. Toate personajele, cu excepția lui Bérenger (natural și captivant Tudor Chirilă în rol!), stau cu nasul în smartphone, tropăitul rinocerilor – acel semnal de amenințare iminentă – este un sunet de telefon, iar pe fundal sunt proiectate la un moment dat pagini de internet și filmulețe de TikTok cu tot cu siglă. Manipularea prin intermediul ecranelor, alienarea și goana obsesivă după validarea online sunt redate explicit în scenele în care femeia care suferă după pisica ei strivită este intens fotografiată, consolată superficial de martorii care-și fac selfie cu ea și apoi tratată cu ostilitate când nu-și schimbă rapid starea de spirit.
E un spectacol înspăimântător însăși rătăcirea aceasta colectivă într-un spațiu ca o grotă, de unde se revarsă ura, isteriile, minciunile și propaganda. Iar de aici și până la contaminarea cu idei toxice și metamorfozarea ființelor raționale în creaturi negânditoare, urmându-și orbește „turma”, este doar un pas. Făcut din slăbiciune morală, precum Jean (Liviu Pintileasa – excelent), din oportunism, ca Dudard (foarte convingător Alin Florea), din conformism, ca Papillon (Lucian Pavel – remarcabil), din orbire, ca Logicianul (Dragoș Huluba – debordant), din loialitate, ca doamna Boeuf (interpretată inspirat de Simona Stoicescu ), dar și din naivitate, ca tânăra Daisy (foarte expresivă Andreea Alexandrescu). Rezistă „animalizării” doar Bérenger, care-și descoperă în adâncurile ființei profund tulburate viguroasa fibră morală: „Eu rezist, eu nu cedez”, spune el, încurajându-se. Și încurajându-ne, implicit, pe noi toți.
*
Urmărește Happ.ro pe Facebook / Instagram / LinkedIn / TikTok
Vrei pe mail o selecție cu cele mai tari evenimente ale săptămânii ? 
Abonează-te la newsletterul Happening Now, aici.
