„Nu se mai satură rușii de războaie!” sunt cuvintele pline de obidă, durere, revoltă rostite de un personaj al spectacolului „Capcana”, producție a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău în regia lui Petru Hadârcă.
de Alina Maer
Lumea întreagă nu se mai satură de războaie, armele nu vor să tacă, oamenii continuă să fie ațâțați și ademeniți de glasul lor lătrător și obscen. Istoria întinde mereu capcane greu de ocolit. Cineva, ceva tot pică în lațul lor, un om, o națiune, o epocă. Spectacolul „Capcana” a avut premiera în anul 2022, la a VII.a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale ce se desfășoară anual la Chișinău. Războiul din Ucraina era în plină desfșurare, iar lumea artistică din Republica Moldova resimțea din plin apropierea de un teritoriu minat. „Ideea spectacolului a apărut în contextul discuțiilor despre cultura rusă și despre responsabilitatea autorilor și impactul operelor create asupra mentalităților și formării opiniei sociale, discuții generate de războiul din Ucraina. Consider că nu interzicerea, ci, dimpotrivă, lectura, relectura, însoțite de analize la rece, de discuții și reflexie pe detalii, ne-ar ajuta să înțelegem ce se întâmplă astăzi și poate am înțelege de ce s-a ajuns din nou la confruntarea dintre două lumi, dintre două modele, atât de diferite, de organizare a vieții și societății. Pentru un exercițiu de acest fel am ales soarta și opera lui Mihail Bulgakov.” declara regizorul Petru Hadârcă. Cele două lumi continuă să se confrunte și, deși teatrul și artele vorbesc tare, din ce în ce mai tare, armele nu au amuțit. Perioada alegerilor prezidențiale în Republica Moldova, chiar încheiate cu un rezultat pro-european au arătat că țara se cofruntă încă cu o criză politică nocivă și extrem de periculoasă. De aceea nu trebuie să ne surprindă alegerea spectacolului „Capcana” pentru a fi jucat din nou în România, în cadrul Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț.
„Capcana” este o adaptare a piesei „Fuga” scrisă de Mihail Bulgakov, adaptare ce cuprinde și un alt fir narativ în care îi vedem chiar pe Mihail Bulgakov și pe soția sa Elena încercând să rămână fideli convingerilor politice și artistice și să reziste presiunilor și șantajului lui Stalin. În mai multe scene cele două planuri se întrepătrund, între autor și personaje având rol întâlniri în care cuvintele nu își au rostul, dar care sugerează abil conflictele interioare și dilemele morale ale dramaturgului într-o perioadă în care supraviețuirea depindea discreționar de un telefon.
„Ne-am împotmolit în acest coșmar. Mi se pare, uneori, că totul nu e altceva decât un vis și toate vor reveni la locul lor„. Sunt replicile unui personaj, dar ele pot fi cuvintele oricărui om prins în capcanele istoriei.
Piesa „Fuga”este structurată în opt capitole, numite „vise” având ca subiect central degringolada politică, socială și umană provocată de Războiul Civil din Imperiul Rus. Nici cei cei ce aleg să fugă de Armata roșie, nici cei ce rămân să o înfrunte nu pot scăpa de coșmarul războiului. Stalin a vrut ca piesa să fie interzisă, deși se declarase un fan al operei lui Bulgakov( acesta a fost probabil principalul motiv pentru care scriitorul nu a fost împușcat în timpul Marii Terori).
Petru Hadârcă propune un spectacol greu, solid, de anduranță dovedind că este intersat de actualizarea politică a piesei, fără a respinge dimensiunea romantică ce străbate din țesătura poveștilor de dragoste dintre Serafima Korzuhina, o femeie din aristocrația rusă și profesorului docent Golubkov, un îndrăgostit iremediabil, dar și dintre Mihail Bulgakov și soția sa, Elena Sergheevna Bulgakova. S-a păstrat echilibru în prezentarea faptelor istorice lor necenzurată, s-a evitat primejdia căderii în patetic prin recurgerea la contrapunctul reprezentat de inserția momentelor de umor și autoironie. Decorul cu aer de monumentalitate gândit de Adrian Suruceanu a asigurat unitatea de atmosferă prin armonia dintre decor, text, personaje.
Efortul creator e evident la toți componenții distribuției (distribuție ce a benefuiciat de costumele adecvate timpului evocat create de Stela Verebceanu), o distribuție numeroasă și omogenă calitativ în care s-au șters frontierele dintre principal și secundar. Anatol Durbală în rolul generalului Cernota îmbină interpretarea ușor caricaturală de la început cu o umanitate tandră ce subliniază un zbucium interior intens. Dan Melnic foarte bun în Comandantul suprem al armatei, amestec de cinism, hedonism și brutalitate. Diana Decuseară(Elena Bulgakova) emană blândețe și feminitate. Alexandru Leancă în rolul dramaturgului punctează situația de criză a personajului, prins în capcana istoriei, dar și a crezului său artistic. Alexandru Pleșca( Golubkov) are o coloratură romantică de bună calitate. Corina Rotaru (Serafima) este diamică și emoționantă, Ion Mocanu ( Korzuhin) construiește cu grijă la detalii o lichea perfectă cu alură de clown, iar Angela Ciobanu compune o Liuska stăpână pe artele seducției, dar nu vulgară, îndrăzneață și aprigă, dar fără excese. Emil Gaju (Hludov) are un joc calculat, şi tehnic, fără efuziuni sentimental, dar cu o mare noblețe a atitudinii. Doriana Zubcu-Mărginean(Secretara din teatru) este un amestec riguros de activism deșănțat și ipocrizie.
Aprecieri merită deopotrivă actorii cu partituri de mai mică întindere Olesea Sveclă ( Ania, Dansatoarea), Mihai Zubcu (Paisie, Antoine), Petru Oistric( Arturka, Șeful gării, Vecinul), Anișoara Bunescu ( Nicolaevna, Vecina), Valentin Zorilă (Gurin, Baev, Un Donjuan), Vladislav Ropot(Krapilin), IgorBabiac(Fedia, Cavaleristul), copilul Mircea Onică ( Pavlic).
Unică și plină de înțelesuri metafora gândacilor, fie ei ai istoriei mari sai ai istoriei mici a fiecăruia dintre noi.Într-o coregrafie inspirată, gândacii devin un personaj colectiv de impact: Rusanda Radvan – Vecina 1, Gândacul Năsturel, Draga-Dumitrița Drumi – Vecina 2, Gândacul Perla Neagră, Ana Tkacenko – Maria Konstantinovna, Gândacul Ienicerul, Doriana Zubcu-Mărginean.
La finalul spectacolului cuvintele generalului Cearnota cad greu: „Asta e cu imperiul rus: din când în când se întâmplă o tulburare, de parcă intră necuratul. Dar, după o vreme, roata se mișcă și toate se reașază la locurile lor.Nu ne putem întoarce, înțelege o dată!” . La aproape un secol al evenimentelor descrise în„Capcana”, lecțiile istoriei sunt uitate și ignorate, Rusia continuă să provoace coșmaruri, gândacii comunismului se inflitrează parșiv peste tot deturnând adevăruri și otrăvind conștiințe. Versiunea revizionistă a trecutului(doar Lenin a fost un revoluționar periculos, în timp ce Stalin „a mers puțin prea departe” cu represiunea) se suprapune peste una deformată a prezentului în care se confundă victima cu agresorul și în care dictatura rusească este percepută ca o tiranie caragialiană ce ne-ar trebui și nouă.
În decembrie 2021, cu ocazia celei de-a 130-a aniversări a lui Mihail Bulgakov, Muzeul literar și de artă al cărții lui Anton Cehov „Insula Sahalin” și Muzeul Mihail Bulgakov (Moscova) a prezentat o expoziție temporară. În anul 2022 Uniunea Națională a Scriitorilor Ucraineni a cerut ca muzeul scriitorului rus Mihail Bulgakov din Kiev să fie închis și în locul acestuia să fie înființat muzeul compozitorului ucrainean Aleksandr Koshyts. Lui Mihail Bulgakov nu i s-a împlinit visul de a vedea lumea. „Am nevoie să văd lumea”, îi scria el lui Stalin în timpul izolării sale kafkiene. Și astăzi lumea este închsă pentru mulți artiști. Istoria pare o înșiruire de confuzii și paradoxuri. Haosul rămâne guvernatorul ei etern. Gândacii depun ouă din care ies larve din ce în ce mai rezstente, iar împotriva lor, cel mai tare antidot pare a fi iubirea revărsată prin clapele unui pian.
CAPCANA
de Mihail Bulgakov
Regie: Petru Hadârcă
Dramaturg: Petru Hadârcă
Scenografie: Adrian Suruceanu
Costume: Stela Verebceanu
Distribuție: Alexandru Leancă – Mihail Bulgakov, Diana Decuseară – Elena Sergheevna Bulgakova, Alexandru Pleșca – Serghei Pavlovici Golubkov, Corina Rotaru – SerafimaVladimirovna Korzuhina, Emil Gaju – Roman Valerianovici Hludov, Anatol Durbală – Grigori Lukianovici Cearnota, Angela Ciobanu – Liuska, Ion Mocanu – Paramon Ilici Korzuhin, Iurie Focșa – Vlădica, Besprințipnâi, Tihii, Arkadiev, Valentin Zorilă – Gurin, Baev, Un Donjuan, Dan Melnic – Comandantul suprem al armatei, Igor Babiac – Fedia, Cavaleristul, Olesea Sveclă – Ania, Dansatoarea, Mihai Zubcu – Paisie, Antoine, Petru Oistric – Arturka, Șeful gării, Vecinul, Anișoara Bunescu – Nicolaevna, Vecina, Vladislav Ropot – Krapilin, Rusanda Radvan – Vecina 1, Gândacul Năsturel, Draga-Dumitrița Drumi – Vecina 2, Gândacul Perla Neagră, Doriana Zubcu-Mărginean – Secretara din teatru, Gândacul Baba Cloanța, Ana Tkacenko – Maria Konstantinovna, Gândacul Ienicerul, Mircea Onică – Pavlic.
*
Urmărește Happ.ro pe Facebook / Instagram / LinkedIn / TikTok
Vrei pe mail o selecție cu cele mai fresh recomandări culturale ale săptămânii? Abonează-te la newsletterul Happening Now, aici.
