Fiodor Mihailovici Dostoievski (1821-2021) a avut un impact major asupra societății, influențând un număr imens de oameni, iar scrierile sale au trecut proba timpului și a originalității, demonstrându-și capacitatea de supraviețuire.
Opera lui Dostoievski este în continuare analizată de critici, studiată de elevi și studenți, se organizează conferințe și se scriu teze de doctorat, se pun în scenă piese de teatru și se realizează filme. Generație după generație îl descoperă pe unul dintre cei mai citiți, traduși și studiați autori, deși au trecut 203 ani de la naștere și 179 de ani de la debutul său.
Dostoievski rămâne probabil cel mai dezbătut clasic rus, fiind actualizat diferit în epoci diferite și în țări diferite, ca urmare a profundelor sale intuiții referitoare la criza conștiinței umane și a societății. Astăzi, interesul pentru opera lui nu s-a diminuat, situație dovedită de abundența edițiilor din opera sa, de retraduceri, de vânzările garantate, confirmate de edituri. Deși a scris în secolul al XIX-lea, temele și dilemele prezentate de Dostoievski rămân actuale. Crizele morale, căutarea sensului vieții și confruntarea cu propriii demoni sunt subiecte universale cu care continuă să rezoneze cititorii din zilele noastre.
Viața plină de evenimente traumatice a lui Dostoievski oferă un material generos atât pentru mitologizare, cât și pentru blamare. Pe scurt, biografia lui tumultuoasă arată astfel: copilăria și adolescența anevoioase, petrecute în anexa unui spital pentru săraci din Moscova, unde tatăl său era medic, conflictul cu elita literară a Sankt-Petersburgului, izbucnit după publicarea romanului Dublul, moartea tatălui, ucis de iobagii de pe moșie, participarea la întâlnirile subversive ale Cercului lui Petrașevski, condamnarea la moarte și comutarea pedepsei în patru ani de ocnă, după teribila scenă a înscenării execuției, perioada de temniță siberiană, când a purtat permanent lanțuri, căderea în dizgrație și cenzura, epilepsia de care a suferit aproape toată viața (la care s-a adăugat o afecțiune pulmonară cronică), obsesia jocului de ruletă care l-a ruinat, sărăcia permanentă în care a trăit, hăituirea din partea creditorilor, scrisul contra cronometru, pentru a-și plăti datoriile, moartea de tuberculoză a primei soții, moartea primului copil și a celui de-al patrulea, moartea fratelui mult iubit, Mihail, și preluarea datoriilor acestuia, călătoriile intermitente, însumând peste cinci ani, prin Europa, și lipsurile materiale din acele perioade. Scriind noaptea, când consuma cantități mari de tutun și de ceai negru, în condiții improprii, tensionate, uneori la limita supraviețuirii, Dostoievski a creat și a publicat într-un deceniu și jumătate Crimă și pedeapsă, Idiotul, Demonii, Adolescentul și Frații Karamazov, ca să amintim numai marile romane.
Receptat ca un creator profund religios, susținător al valorilor ortodoxe, dar și ca un scriitor înfricoșător, care explorează laturile tenebroase ale sufletului uman, Dostoievski privește direct în haosul ființei, căutând totuși reminiscențele armoniei pierdute și crezând în posibilitatea restaurării ei. Temele fundamentale ale operei lui sunt Omul, Dumnezeu și Libertatea, la care se adaugă subteme precum: liberul arbitru, suferința, iubirea creștină, mântuirea, nebunia, crima și consecințele ei, sinuciderea, nemurirea, renașterea spirituală, nihilismul.
În centrul operei dostoievskiene stă omul chinuit de îndoieli, sfâșiat de patimi, însetat de iubire, putere și bani, căutând credința și pe Dumnezeu și îndoindu-se în același timp de „marile adevăruri”. Astfel, actualitatea scriitorului este determinată de spiritul lui „democrat”: se adresează multor categorii de cititori și fiecare își găsește locul în lumea lui Dostoievski. De la pretextul polițist al romanelor până la întrebările existențiale grave, opera lui oferă un spațiu amplu de investigație și dezbatere. Într-un interviu din ianuarie 2021, filologul rus Pavel Fokin arată că îl recitim pe Dostoievski pentru că „pur și simplu de fiecare dată intrăm pe teritoriul autocunoașterii”.
Camelia Dinu, autoare, traducătoare, conferenţiar universitar doctor abilitat la Departamentul de Filologie Rusă şi Slavă al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti este lector la Fundația Calea Victoriei, unde va susține, din 15 mai, cursul Dostoievski şi romanele sale celebre.
*
👉 Urmărește Happ.ro pe Facebook / Instagram / LinkedIn / TikTok
Vrei pe mail o selecție cu cele mai tari evenimente ale săptămânii ? 📨 Abonează-te la newsletterul Happening Now, aici.
1 Comentariu