Skip to content Skip to footer

Dragoș Prundeanu: „Mă regăsesc foarte mult în personajul pe care l-am jucat în HOȚII DE SUBIECTE”

Dragoș Prundeanu are 19 ani și studiază actoria la East 15, Acting School, University of Essex, Marea Britanie. Pasionat de actorie încă de mic, Dragoș a jucat în spectacolele școlii și teatrului „Victory of Art” timp de 6 ani și a participat în numeroase proiecte, atât pe scenă, cât și în fața camerelor de filmare.

Primul lui rol într-un lungmetraj este cel al lui Tomiță, din „Hoții de subiecte”, regizat de Tudor Petremarin.

Personajul său e un adolescent pasionat de jocuri video, un streamer apreciat și un influencer important în comunitatea de gaming. Deși nu are nicio miză financiară în planul prezentat de Sofi (Karina Jianu), Alex (Ștefan Iancu) și Amalia (Ana Toda), de a fura subiectele pentru BAC, decide s-o ajute pe Sofi, și să promoveze masiv platformă creată pentru a posta sfaturi și subiecte. Fiind singura persoană a cărei imagine este asociată cu promovarea acestei platforme, intră în vizorul poliției, însă, cu ajutorul mamei sale, scapă basma curată. Când devine clar că planul lor a ajuns într-un mare impas, din pricina dificultății de a face rost de subiecte, propunerea primită de la Luci (Alexia Galeș), admiratoarea sa, cu care n-avea nicio intenție de a lega vreo relație, devine o prioritate, iar aventura celor patru ia o cu totul altă turnură, plină de adrenalină și noi experiențe.

Aflăm mai multe de la Dragoș despre această colaborare și experiența lui la primul film.

 

Cum a fost, până acum, drumul tău în actorie, care au fost cele mai mari bucurii, cele mai fericite întâmplări?

Drumul meu în actorie a început serios de pe la 13 ani, atunci am decis că vreau să devin actor. Până să plec în Anglia, totul a mers perfect pentru mine, jucam în toate piesele posibile, mergeam în toate festivalurile de teatru și mă distram și mă simțeam bine făcând toate aceste lucruri. De curând, am realizat că acest drum nu e doar unul plin de bucurii și distracții, sunt nenumărate obstacole și bariere, cele mai multe psihice, de care e foarte greu să treci, dar atunci când ai un vis și ești sigur de el, nu cred că există nimic ce te poate opri în afară de tine însuți.

Cât despre cele mai mari bucurii pe care le-am avut, intrarea la facultate și luarea casting-ului la „Hoții de subiecte” sunt primele care îmi vin în cap, dar au fost foarte multe până în acest moment, lucru care mă face să vreau să continui mereu.

Cum arată programul tău în prezent și cum reușești să-ți gestionezi eficient timpul/ ce te ajută?

De luni până vineri, de la 9:10 până la 17:30 am facultate, după care merg la sală, ies la o plimbare de vreo oră, după care ajung acasă, îmi fac de mâncare și îmi pun un film, sau scriu sau văd ce teme mai am pentru facultate. Este un program destul de încărcat, dar care îmi place, simt că fac ceva și nu stau degeaba și asta contează cel mai mult pentru mine.

În weekend de obicei ies la film cu prietenii, merg la sală sau la alergat și mă pregătesc pentru următoarea săptămână.

Am decis ca perioada pe care o petrec în Anglia să fie în mare parte pentru  muncă și pentru a mă concentra pe mine și pe actorie, iar atunci când mă întorc în România mă relaxez și mai ies cu prietenii prin oraș sau la petreceri.

Povestește-ne experiența de casting și de filmare la HOȚII DE SUBIECTE – cum a fost colaborarea cu echipa, cum a fost pentru tine implicarea în acest proiect.

Totul a fost extraordinar, a fost chiar mai bine decât mi-am imaginat că o să fie. M-am simțit bine și m-am împrietenit cu toată lumea de acolo, toți erau super de treabă și se vedea că le place să facă acest lucru, și în fiecare zi mă trezeam și abia așteptam să ajung pe platoul de filmare. Aceasta experiență m-a făcut să realizez că aș prefera să ajung un actor de film mai mult decât de teatru.

 

E un film cu și despre liceeni, care aduce o perspectivă actuală și naturală. Ce te-a atras cel mai mult la scenariu și la personajul tău?

Mi se pare că personajul meu este partea comică a acestui film, un personaj bun la suflet care e mereu zâmbăreț și gata de distracție. 
M-am regăsit foarte mult în aceste caracteristici și am încercat pe parcursul filmărilor să-l aduc pe Tomiță cât mai aproape de felul meu de-a fi.

Legat de scenariu, mi se pare că este un lucru nou, ce n-a mai fost făcut până acum în România, iar ideea de a avea adolescenți în rol principal m-a atras extraordinar de mult, deoarece este un mod de a îi face pe tineri să vina să-l vadă, fiind probleme în care se pot regăsi destul de ușor.

 

Ce îți place cel mai mult la film și de ce crezi că e important să fie văzut la cinema? Care sunt, din punctul tău de vedere, cele mai importante/ relevante teme/ mesaje pentru generația actuală de liceeni, dar și pentru adulți, indiferent că sunt sau nu părinți? 

Eu mereu am fost fascinat de filmele în care mă pot regăsi cu ceva, fie că sunt probleme de viață, famile sau dragoste, dacă mă regăsesc câtuși de puțin, mie îmi place acel film. Iar „Hoții de subiecte” abordează toate aceste teme, precum frica banilor de exemplu, sau frica de a nu fi destul sau de a iubi persoana greșită, și sunt sigur că toți am trecut prin așa ceva, indiferent de vârstă. Iar având tineri în roluri principale este o metoda perfecta de a face oamenii să realizeze și să facă empatie cu aceste teme, pentru că toți avem sau am avut la un moment dat aceasta vârstă.

 

Tomiță, personajul pe care-l joci, are o prietenie specială cu Sofi, e un băiat bun, deștept și cuminte, gamer și influencer de succes. Cum vezi tu personajul, care e povestea lui, ce te-a inspirat/ ajutat să-l construiești în relație cu familia, să, cea mai bună prietenă, noua iubită, colegii de „jaf”? Ce anume consideri că ai în comun cu personajul tău?

Mă regăsesc foarte mult în personajul pe care l-am jucat, acesta are o viață destul de simplă și frumoasă, dar acest lucru poate deveni și plictisitor din în când, așa că mai are nevoie uneori și de puțină adrenalina. Cel mai important lucru în raport cu personajul a fost să găsesc acea energie a lui, el fiind mereu cu un zâmbet larg pe față și gata de orice activitate. M-a făcut oarecum să mă gândesc la mine în copilărie, când și eu eram exact la fel.

 

În ce măsură e Tomiță apropiat de persoane pe care le-ai cunoscut și ce sfaturi/ mesaje i-ai da dacă ar fi prietenul tău cel mai bun? 

În ceea ce privește energia lui și modul cum privește viața, probabil cea mai apropiată persoană de Tomiță sunt eu la 14 ani. Și dac-ar fi să-i dau un sfat personajului, i-aș zice să țină de această fericire și pozitivitate și să nu-i dea drumul niciodată, pentru că mereu te vor ajuta în viață.

 

Dacă nu l-ai fi jucat pe Tomiță ce personaj ai fi dorit să joci sau ți-ai fi inventat în acest film?

Cred ca mi-ar fi plăcut să joc rolul lui Alex din simplul fapt că este un personaj complet opus mie ca personalitate și aș fi vrut să văd cum reușesc să duc până la final aceasta provocare.

Spre deosebire de Tomiță, care stă mult la calculator, mai joacă un baschet, merge la cursuri și se aruncă într-un plan periculos, cum a fost Dragoș Prundeanu în perioada liceului/ cum ai descrie acea perioadă pentru tine? Care erau materiile și activitățile tale preferate? Dar cea mai frumoasă ori haioasă amintire din liceu?

Pentru mine, perioada liceului poate fi descrisă într-un singur cuvânt, și anume „teatru”. Odată cu intrarea mea la liceu a venit și pandemia, așa că timp de un an și jumătate n-am prea știut cum arată liceul. Salvarea mea a fost teatrul, aveam cursurile mele și prietenii mei la “Victory of art”, cu care mă vedeam zilnic și repetam și ne distram în fiecare săptămână. După ce a trecut pandemia, mi-a fost destul de greu să mă acomodez la noul stil de mers fizic la liceu, mai ales că aveam repetiții zilnice la teatru așa că nu am prea avut timp de creat legături cu colegii mei de clasă. Cu toate acestea, a fost o perioadă superba pentru mine care m-a dezvoltat și mi-a oferit niște amintiri pe care nu le voi uita niciodată.

 

Ce jocuri video ai jucat în liceu? Dar în prezent?

Când am intrat la liceu am început să mă las de jocuri video, nu prea îmi mai plăceau așa mult și preferam să ies să mă vad cu prietenii. În prezent sunt la fel, nu mă joc nimic, dar ultimul joc de care am fost pasionat, asta fiind în clasa a opta, a fost Fortnite.

 

În ce măsură cursurile și experiențele din liceu au contribuit/ te-au ajutat ulterior la facultate?

M-au ajutat enorm, nu neapărat experiențele din liceu, pentru că de obicei mergeam la ore și plecam, dar experiențele pe care le-am dobândit pe perioada liceului, de la 14 până la 18 ani, sunt niște experiențe care m-au schimbat complet și m-au ajutat să ajung cine sunt acum.

 

Cât de mult crezi că s-a schimbat perspectiva elevilor și viața lor de liceu vs perspectiva profesorilor de când au absolvit părinții tăi liceul vs când ai absolvit tu? Și ce crezi că ar fi cel mai important să se schimbe, în sistemul educațional din România, în abordarea examenelor etc? Cum arată experiența ideală de liceu?

Consider că s-a schimbat enorm sistemul educațional. În perioada în care învățau părinții mei (adică perioada comunismului) toți profesorii erau mult mai stricți, mai aspri cu elevii, mai ales în ceea ce privea pedepsele fizice. Mă bucur că a existat aceasta schimbare, dar cu toate acestea, tot susțin că ar trebui să se pună mai mult accent pe elev și pe ce îi place lui și ce îi aduce bucurie, și mai puțin accent pe note și calificative care, în opinia mea, nu determina cu nimic capacitatea de gândire a omului respectiv, ci doar cât de mult a stat să învețe într-o săptămână lucruri pe care cel mai probabil le va uita după ce dă testul.

Pe scurt, fiecare este genial în felul lui și pe un anumit domeniu și nu ar trebui să determinăm dacă el este „obiectiv” inteligent doar prin prisma unor teste.

 

Dacă tu și Tomiță ați face „schimb de muzici”, ce piese/ albume/ artiști v-ați recomanda unul altuia?

Pentru mine stilul meu de muzică preferat va fi întotdeauna rock, și dacă ar fi să-i recomand lui Tomiță (și oricui) un artist, acela ar fi Bon Jovi, iar dacă ar fi să-i recomand o piesă, probabil i-aș recomanda “Snuff” de la Slipknot sau “Masterpiece” de la Motionless in white, ambele mi se par capodopere muzicale.

Nu am stat să mă gândesc niciodată ce fel de melodii ar asculta Tomiță, dar îmi imaginez că ar asculta mult rap, în special Eminem.

*

👉 Urmărește Happ.ro pe Facebook / Instagram / LinkedIn / TikTok

Vrei pe mail o selecție cu cele mai tari evenimente ale săptămânii ? 📨 Abonează-te la newsletterul Happening Now, aici.

Lasă un comentariu