Skip to content Skip to footer

„gen.OM”, spectacol de animație destinat adulților, despre femei într-o lume a bărbaților

În data de 17 decembrie, începând cu ora 19:00, la Teatrul de Animație Țăndărică, se va juca spectacolul-invitat „gen.OM”, realizat de teatrul independent Magic Puppet din Cluj-Napoca.

Spectacolul este unul de animație, destinat publicului matur, care își propune o incursiune plină de umor printre câteva dintre manifestările patriarhatului în societatea contemporană.

Într-o eră în care promovarea egalității dintre bărbați și femei este pretutindeni, de la reclame televizate, la concepte de culturi organizaționale, la cultură, situația, de fapt, nu este altceva decât o strategie folositoare de marketing, în cel mai bun caz. În realitate, diferențele încă sunt prezente, în detalii mici, care însă se adună, iar discrepanța dintre bărbat și femeie continuă să existe. Patriarhatul încă domnește, iar spectacolul „gen.OM” dorește să fie încă un semnal de alarmă.

„Abia după Al Doilea Război Mondial femeile au primit în mare parte din lume dreptul la vot, adică, dreptul de a avea o părere. Bunica mea este una dintre femeile care nu a avut pe toată durata vieții ei dreptul legal de a avea o părere. Bunica mi-a educat părinții. Eu fac parte din a doua generație de femei care știu că am dreptul să vorbesc liber. Trecutul mi se pare atât de aproape și îl simt în mine și în jurul meu. În perioada aceasta un bărbat mi se adresează constant folosind apelative precum: iubita, dragă, scumpică. Nu este iubitul meu, prietenul meu sau vreo cunoștință apropiată. Îmi este dificil să îi articulez că felul în care îmi vorbește este condescendent și trebuie să se oprească. Sexismul internalizat îmi oprește gândurile în gât dar vreau să le fac auzite. Este necesar să vorbim deschis despre acest subiect. Pentru că dacă nu vorbim deschis despre felul în care se simte jumătate de populație cu speranța că putem schimba asta, este aberant să visăm la schimbări sociale care vizează minoritățile”, a explicat Delia Gavlițchi, regizoare.

Textul nu are un fir narativ clasic. Este compus din mai multe scene (fără legătură narativă una față de cealaltă) menite să ilustreze diverse manifestări ale patriarhatului în viețile noastre de zi cu zi, de la cele mai banale și, aparent inofensive, la cele mai agresive.

„Exact asta veți regăsi în text: câteva exemple de manifestări ale patriarhatului. Faptul că pentru mare parte din istorie, femeile nu au avut drepturi și au fost catalogate ca niște subființe, dacă nu chiar niște obiecte, s-a reflectat în toate ariile vieții. Din păcate, încă este nevoie să vorbim despre acest subiect. Parcă din ce în ce mai mult, în ultimii ani. Avem băieți preadolescenți și adolescenți care vizionează tot felul de neaveniți care îi învață că femeile trebuie să stea în banca lor, că ele nu au voie să se bucure de sex, că femeile nu mai au nicio valoare după 25 de ani și, cel mai grav dintre toate, că ei sunt în măsură să stabilească valoarea unei femei. Trebuie să existe o replică la toate aceste inepții. Vorbim de calitatea existenței unei bune bucăți din populația globului, totuși”, a adăugat Ana Cucu Popescu, autoarea textului.

Credits
de: Ana Cucu Popescu
regia: Delia Gavlițchi
scenografia: Florin Suciu
păpuși: Răzvan Chendrean
muzica: Max Anchidin
cu: Andreea Ajtai, Florin Suciu, Oana Tămaș, Viktor Hegedüs
asistentă dramaturgie: Anca Cioroboiu
asistentă regie: Roxana Țentea
asistent scenografie: Vlad Mureșan
light design: Alexandru Bote

Lasă un comentariu