Skip to content Skip to footer

„L’innocent”: pasul de la un ultim jaf la recidivism

Printr-un colaj al convențiilor de gen bine integrate, „L’innocent”, cel mai recent film al lui Louis Garrel, îl urmărește pe Abel (interpretat de regizor), fiul apatizat în urma morții soției, neobișnuit de preocupat de proaspăta căsnicie a mamei sale, Sylvie (Anouk Grinberg), cu Michel (Roschdy Zem), încă un bărbat cunoscut între gratii – „Asta nu e o închisoare, e o agenție de matrimoniale”.

După producții arthouse precum „The Dreamers” (2004), plasat în Franța șaizecistă a conflictelor geopolitice care amenință viitorul cinematecii naționale, dar doar inflamează interesul tinerilor progresiști pentru arta cinematografică, inclusiv cel al polilor unui triunghi amoros care încurajează experimentare sexuală și discursuri intelectuale la țigara de după, „L’innocent” (2022), deși se învârte și el în circuitul festivalier, e mult mai interesat de entertainment. Încă de la secvența de deschidere, în care Sylvie îl ia pe Abel în urmărirea dubei în care este transportat Michel dintr-un penitenciar în altul doar pentru a-i transmite un mesaj de dragoste, filmul face punte între comicul de situație a unui amator care trage accidental frâna de mână, ascuns sub bord într-o parcare, în încercarea de a deconspira un jaf de caviar, un heist înaintea căruia se țin exerciții de improvizație și în timpul căruia se trage aproape la întâmplare, romanța cu siguranță mai sinceră decât pare dintre mama un pic colerică, dar jovială și tâlharul sentimental și una mai puțin asumată, dar nutrită de-a lungul unor ani de prietenie a opuselor atrase de o traumă comună. 

După ce își declară dragostea în fața legii înainte de avea siguranța că Michel va fi eliberat, cuplul își deschide, într-un efort comun, o florărie într-un spațiu mult prea ofertant să fie doar un „favor” fără ascunzișuri din partea unuia dintre foștii asociați ai bărbatului. Parțial din îngrijorarea fondată de pistolul pe care îl găsește în jacheta de piele a lui Michel în timpul deschiderii, parțial dintr-o relație codependentă în care își mai crește și copilul părintele, Abel se folosește de tracker-ul câinelui lui Clémence (Noémie Merlant), cea mai bună prietenă a lui și, în trecut, a nevestei decedate, pentru a-l urmări stângaci pe tâlharul nepensionat. Dacă Abel pare complet desexualizat de la fosta relație, la polul opus, Clémence navighează la foc automat printre relații pasagere, consumându-se la fel de nestânjenită pentru fiecare dintre ele. La fel de cu capul înainte sare și în potențiale pericole, în special atunci când, făcând apel la sensibilitatea lui pentru Sylvie, Michel le solicită ajutorul pentru a-și putea plăti datoria la florărie – acela de a se implica în ultimul lui jaf pentru a distrage camionagiul cu o ceartă înscenată de cuplu. 

Între solaritatea unor personaje mânate permanent de flama emoției și soluții actuale la turnurile dramaturgice specifice filmului de gen, precum a profita de cultura cat calling-ului pentru a intimida infractorul din cealaltă tabără printr-o discuție inaudibilă cu polițiștii în patrulă, deși operează cu un buget redus comparativ cu filmele cu aceleași pretenții la comercial, „L’innocent” reușește să găsească contrastele ideale pentru un protagonist care, exceptându-i misiunea de fidelitate față de mamă, pare inițial destul de inanimat între pereții propriei vieți. Însă, când jocul de rol conceput pentru a distrage atenția camionagiului devine mai puțin o farsă costisitoare și mai mult un prilej pentru a defula toate acele lucruri pe care a uitat cum să le mai spună, dar și când Michel este trădat de partenerul de jaf, fapt care îi conduce pe cei doi direct la spital, iar pe Clémence înspre un exces de adrenalină, lui Abel îi e pusă în față nu doar relația simbolică tată-fiu căreia i-a dus lipsa, dar și acel atașament care e ceva mai mult decât îl prezintă eticheta. Altfel, filmului nu-i lipsesc nici subtilitățile emoționale ale unei familii deloc terapeutizate, nici hook-urile unui produs de entertainment care nu stă niciodată pe loc.

Lasă un comentariu