Skip to content Skip to footer

„Maria de Buenos Aires”, între natural și supranatural

Maria de Buenos Aires, Maria de Buenos Aires. Întruchiparea prostituatei de mahala care, după moarte, se mântuiește. Maria de Buenos Aires, acest personaj excepțional pus în cea mai excepțională situație. Sincer? I-ar detrona și pe Harap Alb și pe Prâslea.

Când te gândești la Argentina ce vezi? Tango? Fotbaliști? Favelas? Colonie? Toate sunt valide. Eu mă gândesc în primul rând la literatură. Scrierea argentiniană poartă semnătura fantasticului. De la Borges și până la Mariana Enriquez, argentinienii au știut cum să adauge acel strop de supranatural. Vorbim totuși despre o cultură la intersecția indigenilor cu creștinii coloniști; vorbim despre o cultură cu o credință combinată între zeități păgâne și fecioare. O cultură cu totul colorată care te cheamă și te îmbie. Vrei să vezi ce e în spatele perdelei. O auzi pe Maria cum îți șoptește numele și nu te poți împotrivi.

„Maria de Buenos Aires” este spectacolul care vorbește exact despre acest univers magic în care naturalul se întâlnește cu supranaturalul. În regia lui Răzvan Mazilu, cu un decor de Dragoș Buhagiar, spectacolul te poartă prin Buenos Airesul secolului trecut, oraș cu iz decadent și plin de grație. 

„Încă nu am ajuns la Buenos Aires. Plănuisem o călătorie anul trecut, dar nu a fost să fie, cum nu au fost să fie multe altele. Așa că am adus pe scenă un Buenos Aires imaginat din toate clișeele și locurile comune știute, pe care le-am dinamitat, le-am întors pe dos și le-am livrat, sper, în cel mai seducător mod cu putință. Un Buenos Aires inspirat din lecturile din García Márquez și Borges (o fotografie destul de cunoscută a poetului aproape orb, sprijinit melancolic în baston, stă la baza Spiritului, personaj interpretat de Gheorghe Visu)”

Răzvan Mazilu

Până să auzi acordurile orchestrei și până să o vezi pe Maria ești uimit de pânza care tronează circular în mijlocul sălii de la Teatrelli. Decorul este unul de vis. Granița dintre spațiul de joc și public, practic, nu există. Se face heblu. Brusc, se deschide ușa și pătrunde în cameră, declamând, un bătrân orb, cu baston. Zâmbești în colțul gurii pentru că îți dai seama că este imaginea lui Borges. După, realizezi că vorbește despre moarte. Bucata de pânză circulară e trasă și Maria începe să se trezească. De aici știi sigur că nu mai ai scăpare. Urmează să trăiești această moarte care te poartă prin tot ce știi despre Buenos Aires. 

Spectacolul este inspirat din opera eponimă, cu un libret de Horacio Ferrer și muzica de Astor Piazzolla. Regia păstrează într-o proporție foarte mare sentimentul pe care îl transmite și spectacolul de operă (găsiți mai multe variante pe Youtube, dar recomand să fie vizionate după spectacolul de la Teatrelli). Cu foarte multe simboluri, spectacolul poate părea de neînțeles. În prima jumătate poți simți că ești aruncat într-o apă tulbure, apă pe care o cunoști pentru că ai mai înotat acolo, dar în același timp îți e total străină și te străduiești să ți-o amintești. E un sentiment cât se poate de interesant. 

P.S: Spectacolul mi-a adus aminte de „Mahalaua cu dragoste”, de G.M Zamfirescu. 

 

MARIA DE BUENOS AIRES

Muzica: Astor Piazzolla Libretul: Horacio Ferrer

Regia, coregrafia și costumele: Răzvan Mazilu

Decorul: Dragoș Buhagiar

Maria: Ana Bianca Popescu

Spiritul: Gheorghe Visu

Flașnetarul, Visătorul, Bătrânul Hoț, Primul Analist, Preotul: Lucian Ionescu

Cu participarea lui Emy Drăgoi la acordeon

Corul: Bogdan Iacob, Andrei Mărcuță, George Vasile

Dirijor: Mihai Murariu

Orchestra: Mihai Murariu – pian; Ioana Văleanu – percuție; Cristina Hîrjanu – flaut; Diana Ciudin – vioara I; Bianca Drăgoi – vioara a II-a; Alessia Drăgoi – vioara a III-a; Emanuel Vots – viola; Mihail Grigore – violoncel; Iacob Artin Panighiant – contrabas.

Light design: Ștefan Vasilescu

Pregătirea muzicală: Maria Alexievici

Coregrafie tango argentinian: Daniel Măndiță

Corepetitor: Mihai Murariu

Coordonarea muzicală a orchestrei: Corina și Alexei Țurcan

Make-up Artist: Mădălina Ghizdeanu

Traducerea din limba spaniolă: Albert Denn Adaptarea versurilor pe muzică: Alex Ștefănescu Documentarea pentru traducere: Anne Marye Sima și Daniel Măndiță   Afiș : Romana Țopescu și Dragoș Trăistaru Grafica programului de sală: Sabina Spatariu

Lasă un comentariu