Mic ghid de visual storytelling (I)

Te consideri destul de in the know legat de literatură… Cât de multe cunoști din literatura vizuală – despre originile și subgenurile ei? 

Mulți cititori nespecializați nu cunosc diferența între romanele vizuale, benzile desenate și manga. Pe bună dreptate, deoarece aceste stiluri sunt reprezentate, în esență, de un principiu asemănător: derularea unei povești printr-o serie de cadre statice, cărora atenția și imaginația lectorului le conferă continuitate. Deci, sunt un mediu care stimulează cititul și educă gustul pentru arta grafică, cucerind ușor prin stilul vizual și dinamizarea lecturii.

Ne-am propus să explorăm, pe scurt, ce caracterizează aceste stiluri de visual storytelling și dacă sunt un potențial hibrid între artă vizuală și literatură sau pur și simplu o nișă pentru connoiseuri.

Niște context istoric

Putem considera arta rupestră a neanderthalienilor, hieroglifele egiptene sau covoarele medievale brodate o formă primitivă de benzi desenate? By far-stretching, există asemănări, însă diferența majoră se face prin funcția lor. În timpul secolului al XVIII-lea, scopul „poveștilor cu ilustrate” a început să se îndepărteze de marcarea unui moment din religie, istorie și dinastie și să devină satire din ce în ce mai ancorate în viața politică și socială a timpului.

Tot ce ține de visual storytelling are scopul asumat de divertisment, de relaxare, de producere de plăcere – însă mediumul nu trebuie să fie unul facil. Ca produs al epocii moderne, tot ce ține de această zonă își are originile în print-ul pe hârtie, în apariția de obicei serializată, într-un format restrâns, sub formă de „capitol” – ca să ușureze comercializarea lor. Una din primele publicații dedicate este Glasgow Looking Glass, apărând pentru prima dată în 1825 și fiind ilustrată de William Blake. Notabil este faptul că într-una din poveștile ilustrate publicate în GLG apare, la finalul unui episod, sintagma „va urma”, acum devenită iconică.

În anii 60`, întregul mediu de visual storytelling se afla la periferia culturii vizuale, fiind supuse unei emasculări tematice prin simplificarea poveștilor până deveneau aproape for dummies, astfel încât să fie ușor consumabile de puștani și adolescenți. Abia începând cu anii 80`, romanele grafice, benzile desenate și manga-urile au început să iasă din categoria obscură de „mai ales pentru copii” și să provoace un real interes pentru editorii și publiciștii de literatură. Acest lucru se datorează mai ales romanului grafic Watchmen de Alan Moore și Dave Gibbons și seriei de benzi desenate The Dark Knight Returns de Frank Miller, amândouă lansate în 1986, anul care a reformat întreaga industrie a culturii vizuale.  

Ce este specific unui roman grafic?

Este folosit ca un termen foarte generos care cuprinde atât adaptările clasicilor literaturii în imagini, cât și benzile desenate sau cărțile didactice. Dincolo de a fi o simplă carte ilustrată, romanul grafic reprezintă, în primul rând, forma pe care o poate lua o poveste scrisă.

Romanul grafic este mai amplu decât un număr dintr-o bandă desenată și are o poveste definitivată. Narațiunea nu se întinde, de obicei, pe aventurile mai multor personaje, ci se axează pe povestea – mai simplă sau mai complexă – a protagonistului, așa că are unitate.

Specifică este dispunerea informației în pagină prin șabloane, imagini, desene, text, „baloane” de cuvânt sau gând, efecte sonore. Romanele grafice nu trebuie să respecte un tipic, ci pot conține inclusiv doar pagini cu text ori ilustrații lipsite de alte detalii tipărite.

Pentru realizarea unui roman grafic este necesară o echipă mică, mai exact autorul și ilustratorul. Publicarea este de sine stătătoare, romanul având o lansare unică, ca o carte normală, nu o apariție fragmentate în capitole sau episoade. Desigur, pot exista revizuiri ulterioare ale ediției publicate.

Romanele grafice au o notorietate mai redusă decât benzile desenate sau manga-urile, fiind parte dintr-o nișă mai puțin mainstream. De aceea, disponibilitatea lor este posibil să fie vizată de factori precum stocul magazinelor, numărul de romane tipărite, țara în care este livrată.

Dacă până acum ți-am stârnit curiozitatea, urmează să te răsplătim cu niște romane grafice old but gold pe care le-am pregătit pentru cei interesați să-și înceapă cât mai curând tatonările…

Seria Mausde Art Spiegelman

Subintitulată „Povestea unui supraviețuitor” (1980), este vorba despre destinul tatălui lui Art Spiegelman. Folosindu-se de analogii grimy din lumea animalelor (șobolani, porci și pisici), transpuse într-o grafică aproape naivă, aproape copilărească, acest roman ilustrează cu o luciditate dureroasă subiecte precum memoria, vinovăția și rasismul care au stat la baza uciderii în masă a evreilor din timpul războiului.

V for Vendetta de Alan Moore și David Lloyd

Ieșit din mintea și mâinile revoluționarului Alan Moore și a lui David Lloyd, notorietatea romanului grafic publicat în 1982 o depășește pe cea a ecranizării din 2005. Povestea conturează o lume distopică alternativă, în care V, un anarhist revoluționar singuratic, pune la cale distrugerea sistematică și totală a guvernului fascist aflat la putere în Marea Britanie. Grafica spectaculoasă (inițial publicată în alb și negru) se distinge prin viziunea apocaliptică infuzată în cele mai mici detalii vizuale.

Seria The Sandman de Neil Gaiman

Publicat în 1989 și ilustrat de Sam Kieth, Mike Dringenberg, Malcolm Jones III, povestea construită într-un stil de mature dark fantasy este despre Sandman, zeul viselor și al coșmarurilor.  Totodată este o poveste care caută să concretizeze concepte precum destinul, disperarea, dorința și moartea, mai mult decât parcursul omului până la un punct de cotitură/tranziție din viața sa. Câte un „vis” central dictează direcția fiecărui capitol, atât tematic, cât și în ceea ce privește alegerile de stil vizual (luminozitatea pannel-urilor, intensitatea liniei grafice, îngroșarea contururilor sau lipsa limitelor între forme, etc).

Trilogia Persepolis de Marjane Satrapi

Un roman memorialistic, publicat în 2003, ilustrat doodle-y, alb și negru, despre copilăria și adolescența tinerei Marjane în Teheran, în timpul revoluției Islamice. Deopotrivă plină de candoare și de revoltă mută, de durere, vinovăție, umor și înțelepciune câștigată prin sacrificiu, povestea din Persepolis este esențială ca să înțelegi cum vede un copil pierderea identității, familiei și istoriei sale. Grafica nu a fost ceva ieșit din comun, însă se distinge ca fiind originală și definitorie pentru povestea pe care o spune.

Daytripper de Fábio Moon și Gabriel Bá

O recomandare contemporană, extraordinară din punctul de vedere al bogăției grafice este acest roman grafic publicat în 2011. Protagonistul Brás de Oliva Domingos trăiește în umbra tatălui său, un renumit scriitor, și-și petrece zilele ascultând poveștile altor oameni, acumulând material pentru a-și scrie propria carte. Povestea creează parcă dintr-un detaliu mic un întreg parcurs vizual vibrant în nuanțe psihedelice despre cele mai frumoase, mistice și emoționante momente de zi cu zi, emanând o imensă recunoștință pentru frumusețea vieții.