Am stat de vorbă cu Patricia Butucel, co-fondator și director al Classix Festival, despre refresh-ul dat muzicii clasice, despre reinventarea formelor artistice în contextul pandemic & despre granițele pe care le depășește festivalul de la Iași.
Aflat la a patra ediție, Classix Festival 2023 continuă un pariu curajos și câștigător de împrietenire a unui auditoriu fresh cu muzica simfonică, scoasă din contexte adesea prăfuite și pretențioase și livrată cu entuziasm, spectaculozitate și continuă schimbare. În această nouă lumină, evenimentul contrazice preconcepțiile despre muzica clasică și clădește o reputație în care calitatea și elementul dinamic nu se neagă una pe cealaltă.
Între 26 februarie și 4 martie, o serie de locații de la convențional la inedit cufundă Iașiul în muzici clasice așa cum, poate, nu le-ai mai experimentat. Astfel, se relevă dimensiuni noi în îmbinarea dintre frumosul clasic al marmurei și al orchestralului, și vivacitatea videomapping-ului și a formelor noi de multimedia.
În acest an, Classix se află sub ascendentul Metamorfozelor, temă pe care și-o însușește și prin care inventează, dintr-un acord de vioară, noi poduri între ceea ce este consacrat, între prezent și între viitor.
1. Cum aduce Classix muzica clasică aproape de un public tânăr și poate reticent față de aceasta? Ce e fresh anul acesta la Classix?
Classix mereu a fost gândit ca fiind un festival de tip portal. Un portal între lumi, generații, arte și idealuri. Ne-am dorit un concept fresh, calitativ, care să treacă de granițele evenimentelor tradiționale. Dezvoltarea de noi publicuri și atragerea tinerilor au reprezentat principalele obiective strategice încă de la început.
Ne-am dorit să oferim o experiență festivalieră actuală, în care cei prezenți să se bucure atât de concertul propriu-zis, cât și de activitățile adiacente. De la videomapping, light design, butaforie, instalații, recepții, dezbateri, vernisaje, expoziții, masterclasses, burse, proiecții de film, Classix a oferit o aventură contemporană complexă.
Probabil faptul că la nivel de organizare suntem o echipă tânără a contat foarte mult în calibrarea Classix la nevoile secolului XXI. Ne-am construit un univers așa cum ne-ar fi plăcut nouă să fie și am comunicat așa cum ne-am fi bucurat nouă să ni se comunice. Cred că această abordare a adus cu sine interesul crescut din partea tinerilor, care au răspuns pozitiv invitației noastre.
2. Ce înseamnă tema Metamorfoze pentru Classix 2023?
Pentru 2023, metamorfoza reprezintă flexibilitatea, reinventarea și adaptabilitatea de care festivalul a dat dovadă. Tema aleasă a venit cât se poate de natural, iar aici voi menționa ultimii 2-3 ani atipici, în care în ciuda pandemiei și războiului, Classix a crescut an de an.
Faptul că ajungem la ce-a de-a patra ediție ne onorează, și ni se confirmă încă o dată rolul important al oamenilor din jurul festivalului – de la echipă la voluntari, artiști, parteneri și toți cei care au crezut în visul nostru. Toți sunt parte din metamorfoza Classix care ne-a adus astăzi aici. Totodată, acest concept poate fi regăsit și la nivel de individ. Experiențele mereu ne transformă. Depinde de noi în ce mod, pozitiv sau negativ.
3. Cum supraviețuiește și prin ce mutații trece un festival ale cărui ultime ediții (2 din 3) s-au desfășurat sub ascendentul pandemiei?
Alături de intuiție, cred că e nevoie și de foarte mult noroc. 2020 a fost debutul aventurii clasice contemporane fix cu 2 săptămâni înainte de marele lockdown al omenirii. 2021 a venit cu un scenariu galben ce ne permitea prezența în sală de 30% exact până ce am urcat ultimul artist în avion, intrând și Iașul în scenariul roșu alături de toate orașele din România, iar 2022 pe lângă contextul pandemic, a însemnat o ediție încheiată doar cu câteva zile înainte de invazia din Ucraina.
E clar că a fost și multă muncă în spate să gândim de fiecare date soluții fezabile pentru condițiile care se schimbau frecvent, însă ideea de festival hibrid ne-a adus un plus de relaxare. Orice ar fi fost, concertele urmau să fie susținute, chiar dacă doar în mediul online. Certitudinea că se va întâmpla ne-a ajutat mult.
Nesiguranța cred că e cel mai mare dușman al omului. Să nu știi ce va fi, să nu știi ce să faci. De aceea am căutat variante prin care să avem backup la backup la backup. Dar reiterez faptul că am avut noroc și că Cineva ne iubește mult.
Iar acum, privind în urmă, consider că a fost un test de maturitate pe care noi ca echipă, iar Classix ca festival, simt că l-am trecut. Toate aceste circumstanțe neobișnuite ne-au adus noi variante de organizare. Spre exemplu, transmisiunea gratuită în online va fi parte din Classix, indiferent de prezența fizică din săli. Poate dacă nu era pandemia, nu am fi descoperit câtă lume este dornică să asculte muzică clasică live, de acasă. În cele 2 ediții hibrid am adunat peste 130.000 de spectatori online din toate colțurile lumii.
În rest, a fost ca la școală. Aveam niște reguli pe care a trebuit să le respectăm. Am pornit de la întrebarea ce vrem să facem și de ce, iar conform contextului, am căutat răspunsuri la întrebarea cum să facem.
4. Dat fiind că primul concert de pian organizat într-o catedrală din Iași a avut loc în cadrul Classix, cu ce se distinge un concert susținut într-un spațiu atipic?
Concertul din Catedrala Romano-Catolică mereu a fost preferatul meu. Probabil și datorită relației pe care o am cu acest spațiu, fiind implicată în diverse activități ale parohiei, încă din copilărie.
Întregul festival și-a avut debutul într-o seară atipică de duminică, în interiorul unei biserici. 16 februarie 2020 a fost seara probabil cu cele mai multe emoții. Era primul concert Classix, primul concert cu proiecții într-o Catedrală din România, era un prim pentru aproape orice.
Însă pe lângă anxietatea care vine la pachet cu rolul de organizator, am avut parte și de cea mai caldă deschidere venită din partea Episcopiei, a publicului și a tuturor celor care au intrat în aventura clasică contemporană. A fost ca o binecuvântare pentru întregul parcurs ce avea să vină. A fost o seară magică. Cupola a prins culoare, iar muzica a armonizat toate sufletele prezente în bănci.
Sunt stări pe care le poți înțelege doar dacă le trăiești. Iar pentru noi, cei din spate, extazul și emoțiile publicului sunt sursele de energie pentru întregul an. Sunt clipele de fericire ale oamenilor în care noi avem privilegiul să fim prezenți.
5. De ce mai este importantă muzica clasică în 2023?
Muzica în general este importantă. Ea ne unește și ne face să ne simțim vii. Cred că toate genurile au rolul lor. Personal învăț să nu pun etichete oamenilor. Dacă pe cineva un stil muzical îl face să se relaxeze, să se bucure, să se destindă, consider că scopul suprem este atins.
Legat de muzica clasică, aceasta este eternă. Bine, clasicul în general dacă e de calitate rezistă în timp. Iar într-o eră extrem de digitalizată, un echilibru mereu e binevenit. Când totul este computerizat, în online sau metaverse, reîntoarcerea la origini face bine uneori.
6. Ești directorul a două mari evenimente muzicale din Iași, Classix și Rocanotherworld. Cum se împacă muzica clasică și rockul & electronicul?
Aș începe prin a afirma că eu iubesc muzica în general. De când mă știu m-am înconjurat de activități care au avut acest numitor comun. Am simțit că pentru mine era cea mai bună variantă atât de a mă exterioriza și a mă exprima cât și de a-mi oferi clipe de introspecție.
Odată cu anii am descoperit magia concertelor live și a energiei născute din public. Iar după asta, aia a fost. Mi-am dat seama că vreau să fiu parte din acea poveste a oamenilor. Pe lângă bucuria oferită de muzica în sine, am descoperit o mare de energie din partea celor prezenți. Am descoperit că poți să ai un impact real în rândul oamenilor. Am vrut să fiu părtașă la acel ceva.
Legat de cele 2 festivaluri, eu le văd destul de asemănătoare, deși au personalități diferite. Sunt ca două surori care se îmbracă diferit, au prieteni diferiți, dar când vorbesc, împărtășesc aceleași valori și principii.
Iar între genuri cred că putem găsi multe asemănări. Dar m-aș rezuma la cea legată de emoția ascultării, care este regăsită la toți iubitorii de muzică.
Muzica live are clar farmecul ei, însă regăsim totodată o creștere a proiectelor sincretice care înglobează mai multe stiluri.
În 2018 am fost parte dintr-un proiect de acest gen, ALTorchestra, în care trupele de alternative din România și-au reorchestrat piesele și au concertat acompaniați de orchestră… A fost un mix foarte bun care a prins la public. Iar exemplele pot continua și în ceea ce privește proiectele ce includ muzica electronică.
Noile creații merg dincolo de granițele tradiționale, ajungând într-o metamorfoză continuă.
E firescul evoluției și al omenirii. Lucrurile se contopesc și prind noi forme.