La cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film de Animație Animest (2 – 11 octombrie), tema umbrelă este NATURA.
Și totuși, timp de 10 zile de toamnă, mii de spectatori vor alege de bunăvoie să lase parcurile și lumina blândă de afară pentru întunericul hipnotic al sălilor de cinema.
Ce are animația atât de magnetic încât să te facă să uiți de vremea bună? Am pasat această provocare chiar oamenilor din echipa festivalului, cei care văd sute de titluri, selectează, organizează, traduc și trăiesc festivalul din culise. I-am întrebat direct: „Care este acel film sau eveniment din program pentru care chiar merită să ratezi o zi sau o seară de toamnă afară?”
De la satire queer explozive și drame existențiale pictate de mână, până la lumi virtuale terapeutice, videoclipuri muzicale live sau ecouri din cinematografia clasică, iată ce nu vor rata oamenii care știu cel mai bine programul Animest.21:
Mihai Mitrică (Artistic Director): Eu aș spune că pentru Jim Queen (r. Nicolas Athané si Marco Nguyen) merită să ratezi o seară din orice anotimp. Este un film care practic urmărește cum se destramă viața unui influencer gay în momentul în care un virus îi transformă în heterosexuali pe bărbații gay din Paris. Acesta face echipă cu un „twink” pentru a găsi un leac despre care se crede că există în cartierul Marais. Este o satiră despre identitate, faimă și cultura queer, o satiră la puterea a zecea, așa că dacă vreți să râdeți cu lacrimi în sala de cinema ăsta este momentul.
Ligia Soare (International Relations, Educational Programming): Categoric Tangles (r. Leah Nelson, după un roman grafic autobiografic de Sarah Leavitt). Pentru o experiență intensă, care merită trăită într-o sală de cinema. Un carusel de emoții, o călătorie prin sufletul și mintea omului, care pentru unii arată ca o junglă cu cărări întortocheate și surprize la tot pasul, pentru alții este o autostradă pe care conduci după reguli clare, știi sigur unde ajungi. Filmul te duce în momente din viață în care semafoarele de pe traseul tău funcționează intermitent sau deloc, pare că te deplasezi printr-un deșert fără cărări bătute sau te-ai trezit în mijlocul oceanului fără să știi să înoți. E o animație despre părinți și copii, copii adulții care cumva trebuie să aibă grijă de părinții lor ca și cum ar fi niște copii. Un film pentru oameni mari, de văzut împreună. Ideal cu cei dragi alături, prieteni sau familie. E bine și dacă vii singur, așa cum am văzut eu filmul la festivalul de la Annecy. La final, am rămas minute în șir în cinema alături de sute de necunoscuți, cât a curs pe ecran genericul până la ultima secundă. Mă bucur că reușim să-i dăruim experiența asta publicului de la Animest.
Filip Mănișor (Executive Director): Cred că anul ăsta o să avem una dintre cele mai bune ediții de Animusic din ultimii ani. Selecția este foarte bună (și nu spun asta doar pentru că am fost și eu implicat!), avem de la producții big-budget, cum ar fi Gorillaz, până la clipuri experimentale făcute de un singur om în în sufrageria lui și de la balade romantice la metale grele. În plus, anul ăsta Tony Baboon o să fie maestru de ceremonii și o să aibă niște intervenții muzicale cu live looping și alte surprize între calupurile de clipuri, ca să păstreze evenimentul spicy. O să fie joi 8 octombrie, de la ora 21:00 la Cinema Muzeul Țăranului. Don’t miss it!
Helga Fodorean (Financial Director): Îndrăznesc să pariez pe faptul că experiența cinematografică pe care o va oferi filmul de lungmetraj Blaise poate surclasa *orice* distracție ar avea Bucureștiul de oferit într-o seară de miercuri (mai exact: 7 octombrie de la 18:30 la Cinema Muzeul Țăranului). Filmul a câștigat Marele Premiu al secțiunii Contrechamp de la Festivalul de la Annecy – premiu ce recompensează filmele ce depășesc limitele animației tradiționale. Dar Blaise nu este doar un film curajos și inovator din punct de vedere estetic, ci și extrem de amuzant și savuros. Comedia prezintă viața cotidiană a familiei Sauvage: mama, Carole, care știe că angajații ei o urăsc. Soțul ei, Jacques, care se simte desconsiderat de propria familie, și fiul lor, Blaise, care este un adolescent introvertit de 16 ani, lipsit de convingeri, dar care întâlnește o fată la o petrecere marxistă și, pentru a o impresiona, declanșează, din greșeală, o revoluție. Dacă nu v-am convins încă, adaug că regizorii filmului, Dimitri Planchon și Jean-Paul Guigue vor fi prezenți la proiecția din 7 octombrie!
Laura Stamatescu (Head of Communications): Dacă tot e vorba despre natură, aș lăsa toamna de afară pentru a explora cea mai fragilă formă de natură: cea umană. Recomandarea mea nu e o proiecție clasică de cinema, ci experiența imersivă A Long Goodbye (r. Kate Voet, Victor Maes) din secțiunea VR, un proiect care a plecat acasă cu marele premiu la Veneția Immersive și care te marchează pe termen lung. Mi se pare uluitor unde a ajuns tehnologia când este pusă în slujba empatiei pure. Nu ești doar un spectator care privește o dramă de la distanță, ci pășești la propriu în mintea și spațiul Idei, o pianistă în vârstă, a cărei memorie începe să se dizolve. Într-un decor lucrat manual, ca o acuarelă în mișcare, unde culorile și amintirile par că se usucă și se pierd, filmul reușește să devină o formă de alinare și de înțelegere profundă a doliului și a pierderii. Pentru mine, arată cum realitatea virtuală poate deveni un instrument de terapie și de apropiere de celălalt. Merită fiecare minut petrecut „în întuneric”.
Luiz Stockler (Art Director): În general, aș recomanda programele din competiția de studenți – acolo găsești mereu cele mai libere, incitante și proaspete perspective din animație. Nu există reguli și nici finanțare, așa că filmele împing mereu limitele și ne oferă o imagine asupra viitorului animației. De asemenea, din competiția de scurtmetraje aș recomanda A Pint of Bitter de Conor Kehelly – un scurtmetraj într-adevăr inteligent și foarte bine realizat.
Andreea Stan (Minimest Coordinator): Eu voi recomanda un film din secțiunea Minimest, cum altfel? Fata din nori (r. Philippe Riche) este un lungmetraj extrem de sensibil și plin de umor. Tu ce ai face dacă ai avea la îndemână o pană capabilă să transforme orice dorință în realitate? Pentru o fetiță de 12 ani, iubitoare de cărți, răspunsul vine sub forma unei aventuri neașteptate. Împreună cu năstrușnicul ei porcușor de Guineea, pornește într-o misiune în care magia întâlnește o provocare cât se poate de reală și necesară: salvarea planetei. Este o animație minunată, care vorbește despre curajul de a-ți folosi vocea, despre puterea de a-i inspira pe ceilalți și despre responsabilitatea pe care o avem față de lumea în care trăim. Merită fiecare minut în cinema, cu atât mai mult dacă-l vezi alături de întreaga familie.
Kar (The Animation Incubator Coordinator): Toate filmele din Fresh Frames – proiecția Animest cu scurtmetraje animate create de adolescenți din România, Moldova și Bulgaria, care va avea loc pe 4 octombrie, de la 16:30, la Cinema MȚR. E, pentru mine, cel mai tare și mai heartwarming vibe din festival: o sală plină de adolescenți, bunici, vecini și pisici. Ok, poate nu chiar pisici, dar dacă tot am zis de ele, aș menționa în mod special On the Road, un scurtmetraj animat creat de 10 adolescenți, inspirat de reportajul Ralucăi Cristea pentru Școala9 despre animalele domestice din Ucraina și oamenii care au avut grijă de ele de la izbucnirea războiului.
Alina Dima (Social Media Coordinator): Ca în niciun an, anul ăsta am reușit să mă pun la punct foarte puțin cu filmele din program, dar am recuperat rapid doar cât să pot face wholeheartedly o recomandare. Voi trebuie să luați asta ca pe un semn despre cât de stufos e programul și cât de mult avem noi de muncă să anunțăm toate filmele și evenimentele. Lăsând gluma la o parte, chiar zilele astea am aflat că Viva Carmen! (r. Sébastien Laudenbach) deschide ediția Animest de anul acesta. Eu sigur o să trădez o seară de toamnă pentru proiecția asta – filmul e o reinterpretare animată curajoasă, cu accente feministe, a capodoperei semnate de Georges Bizet. Și cred că e fix genul de film de animație care are, negreșit, puterea să ne aducă aminte că animația poate să fie foarte profundă și să trateze subiecte delicate cu o sensibilitate aparte.
Ștefan Vătășescu (Online Experience Coordinator): In fiecare an citesc și recitesc despre mai toate filmele din festival și ajung, regretabil, să nu văd prea multe. Însă de data asta mi-a sărit în ochi și o sa donez cu încredere seara de luni 5 octombrie ca să văd Watership Down, la Cinema Muzeul Țăranului. Cel mai vechi film din selecție, bazat pe romanul cu același nume de Richard Adams, ne prezintă călătoria plină de pericole a unui clan de iepuri sălbatici spre a evita un eveniment cataclismic în vizuina lor natală. Arta hand drawn precisă și personajele animăluțe, pot lăsa o impresie înșelătoare, căci filmul este o drama doborâtoare cu momente puternice de speranță, de disperare covârșitoare și scene mai grafice decât în alte animații ale vremurilor de atunci. Exact din acest motiv are o reputație controversată în mințile copiilor din anii ‘80, pentru ca inițial a fost notat, în mod greșit, ca fiind un film de audiență generală în Marea Britanie, eroare modificata abia în 2022 de Consiliul Britanic de Clasificare a Filmelor.
*
Urmărește Happ.ro pe Facebook / Instagram / LinkedIn / TikTok
Vrei pe mail o selecție cu cele mai tari evenimente ale săptămânii ? 
Abonează-te la newsletterul Happening Now, aici.