Skip to content Skip to footer

Post Digital Intersections, macro și nano cosmos, în universul hibrid al artelor contemporane

Vernisajul expoziției de lansare a programului Post-Digital Intersections, „Intersecting Realities”, o invitație într-un microvers hibrid, avea loc joi, 15 iunie, începând cu ora 18.00, la Palatul Ștefania din Timișoara.

Expoziția Intersecting Realities include și o selecție de filme prezentate în cadrul Ars Electronica Animation Film Festival 2022, un best-of condensat al producțiilor contemporane din zona de film digital.

Până la finalul acestui an, Post-Digital Intersections va susține producția artistică a șase studenți de la Facultatea de Arte din Timișoara, care vor lucra alături de mentori internaționali și de șase masteranzi din cadrul Centrului de Excelență pentru Studiul Imaginii din București.

La granița dintre artă, ştiinţă, tehnologie şi societate, Post-Digital Intersections este un proiect de mentorat și mediere culturală inițiat de Asociația Culturală Marginal și dezvoltat în parteneriat cu centre europene de excelență, printre care Ars Electronica Export, Universitatea de Vest din Timișoara sau Universitatea de Arte Aplicate din Viena. Lumea se schimbă, modelată de expansiunea tehnologică și de crize, de la cele geo-politice, la modificări ale mediului natural ca urmare a scăderii biodiversității și a schimbărilor climatice. Artiști, reprezentanți ai comunității academice internaționale sau cercetători propun diverse moduri de examinare a proceselor de adaptare socială în raport cu aceste schimbări contextuale majore.

Macro și nano cosmos, în universul hibrid al artelor contemporane

Programul va fi lansat joi, 15 iunie, la ora 18.00, la Palatul Ștefania din Timișoara, printr-o expoziție ArTech, reunind lucrări ale unor artiști relevanți ai scenei internaționale. Evenimentul este curatoriat de Andrei Tudose, inițiator al acestui demers, și Dr. Claudia Schnugg, expert în cadrul platformei Sci-Art Project – un program derulat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene din Ispra. Claudia este colaboratoare a mai multor consorții științifice europene și coordonatoare a unor instituții sau festivaluri internaționale, printre care Science Gallery Venice, Universitatea „Johannes Kepler” sau Ars Electronica.

“Pe măsură ce știința avansează, reducând distanța dintre oameni și mașini, domenii precum arta digitală și bio-arta reflectă estomparea unor granițe percepute cândva ca impermeabile, fie între artă și știință, între organism și mașină sau între natural și modificat. Unii se tem că aceasta ar putea fi o cale spre o monocultură, spre un univers în care toate arată și se simt la fel. La fel de bine, hibridizarea poate fi o restructurare, o eliberare a domeniului artistic de unele constrângeri de până acum, pentru a face loc altor direcții de dezvoltare. Cam așa cum fotografia a eliberat artele vizuale de condiția descriptivului. Post-Digital Intersections translatează în real aceste concepte, testând noi dimensiuni, cosmice sau nanoscopice, ale unei realități redefinite prin știință și tehnologie”. (Claudia Schnugg,
Curator Ars Electronica, Post Digital Intersections)

Structuri ale realității, într-o estetică material-cibernetică
Intersecting Realities. Joi, 15 iunie, începând cu ora 18.00, la Palatul Ștefania din Timișoara.
Artiști: duo-ul Anderwald+Grond (Austria), Antoni Rayzhekov (Bulgaria/ Austria), Kasia Molga (Marea Britanie), Marco Barotti (Germania), Sabina Suru (România), Theresa Schubert (Germania)
Curatori: Dr. Claudia Schnugg (Austria), Andrei Tudose (România)

Metaversul bate la ușă, de data aceasta nu ca scenariu extravagant dintr-un joc video sau dintr-un film cyber-punk. Sfidând orice viziuni binare, entități autonome sunt capabile să ia propriile decizii creative, pentru a imagina spații liminale și microcosmosuri tech interdisciplinare. Algoritmi inteligenți restructurează realitatea. Învățarea automată este o nouă mantră contemporană. Rețele neurale artificiale externalizează procese cognitive complexe, anunțând o cascadă de salturi calitative, care vor duce la performanțe imposibil de anticipat. Invizibile pentru ochiul uman, intangibile în spațiile fizice, rețelele digitale schimbă însăși textura realului, influențând indivizii și dinamica grupurilor. Ce se întâmplă, însă, dacă încă păstrăm aspirații concrete într-un timp în care avem doar o versiune digitală de oferit? Există natură dincolo de legumele pe care le vedem în galantarul celui mai apropiat supermarket? Ecologia, etica, libertatea sau viața privată au încă versiuni de translare în concret sau se se retrag în lumea abstractă a gemenilor digitali? Fundaluri Zoom, avataruri comice și emoticoane vesele sau triste sunt doar punctele de plecare în construcția noilor noastre identități, în timp ce sinele, așa cum îl știam, experimentează momente de izolare, în real. Distanța rămasă între noi e muzică – spune artistul austriac de origine bulgară Antoni Rayzhekov, care va prezenta la Timișoara o instalație octofonică interactivă, gândită să exploreze, prin sunete și muzică generativă, dinamica grupurilor, interdependența și modul în care este creată ideea de sens în comunitățile contemporane.

Fiecare dintre artiștii invitați la Timișoara detaliază o viziune subiectivă asupra unui aspect al vieții actuale, oferind o perspectivă asupra punctului în care propriul drum se intersectează cu o felie de realitate. Demersul curatorial reunește, într-o narațiune hibridă unitară, viziuni ale unor artiști care se eliberează, treptat, de fascinația digitalului, în favoarea unui instrumentar variat de medii de experimentare, care aduc în prim plan experiența privitorului. Păstrând ca reper punctul de intersecție, creatorii navighează liber spre orizontul larg al artei contemporane, pentru a stabili noi legături între diferite domenii, geografii și culturi. Instalațiile sunt interactive, dinamice, creative, gândite pentru un public, care devine creator și parte activă a unei lumi în permanentă transformare.

Expoziția va fi deschisă cu lucrarea APES de Marco Barotti, un artist fascinat de expansiunea aplicațiilor digitale, dar mai ales de întrebările incomode pe care le ridică folosirea acestora, de la sustenabilitate, la confidențialitate, supraveghere și control. Marco Barotti explorează noi teritorii, examinând modul în care tehnologiile inteligente schimbă comportamentul uman și dinamica grupurilor. Se pierde apoi în universuri utopice, croite din entuziasm, încredere oarbă în tehnologie sau dintr-o cunoaștere superficială a mecanismelor din spatele dispozitivelor inteligente. Instalația păstrează un punct de reper clasic, maimuțele, simbol universal al evoluției și bornă relevantă a unui parcurs care tocmai tranzitează un punct macaz: cum va arăta următoarea siluetă din șirul evoluționist și care va fi relația sa cu concretul în lumea de mâine?

Kasia Molga. O instalație adaptată, despre plante pe cale de dispariție în România

Artista britanică Kasia Molga este un agent secret al democrației multi-naturale, care spune povești asumându-și diferite roluri, de la artist, la serial beginner sau designer fusion. În „Chronicles from 495 to 470 nm”, Kasia Molga oferă un mediu versatil de reflecție asupra problemelor de mediu, într-un discurs estetic special creat pentru România. Din lumea acvatică a Theresei Schubert, plasată la confluența fluviilor naturale cu parametrii lor digitali, ne pierdem într-un univers postuman, în care înțelegerea depinde de ceea ce poate sau nu poate fi văzut. E un spațiu în care viața însăși este mediată de ecrane care furnizează mii de imagini, schimbând înțelegerea rolului pe care îl joacă vizualul în noile noastre vieți. Recunoașterea postumanismului ca fiind, înainte de toate, un mod de a vedea și de a fi văzut permite nu numai o înțelegere mai complexă a acestuia, dar și o repoziționare a vizualului în artă. Nevăzutele au și ele un rol fundamental în consolidarea țesăturilor virtuale care ne țin strâns împreună. Elemente de arheologie contemporană ar putea scoate la iveală milioane de trasee prin care suntem legați unii de alții în noul univers digital, dezvăluind parcursul trasabil al relațiilor noastre sociale. Lucrarea „The Entropist”, a Sabinei Suru, caută urmele itinerariului nostru digital, o aventură la întâlnirea proceselor analog cu inteligența artificială, un loc pe care doar educația digitală l-ar putea face inteligibil.

La finalul aventurii printre idei și concepte, confuzia și amețeala, conceptualizate și examinate de duo-ul Anderwald+Grond, se pot dovedi un mediu creativ fertil și cea mai la îndemână cale spre înțelegere a lumii. Instalația își invită publicul să experimenteze modul în care cei doi artiști analizează amețeala ca proces creativ. Ansamblul este construit din elemente ale propriilor cercetări artistice, îmbogățite cu idei provenite din dialogul permanent pe care cei doi îl au cu oamenii de știință din zonele exacte. Instalația este un spațiu creativ care provocă simțurile, o poveste sonoră cu elemente tactile, vizuale și luminoase. Publicul intră în spațiul instabil al amețelii, care sugerează noi modalități de conectare și noi idei, transformându-i pe vizitatori în observatori și, totodată, creatori înacest spațiu alternativ.

“Navigând liber între medii și abordări, selecția de lucrări construiește un fir roșu care transcende conceptele abstracte sau criptice atât de familiare în artă, construind, în schimb, o experiență reflexivă și interactivă. Spațiul Post-Digital Intersections este un posibil punct de plecare al discuției despre modul în care ne raportăm la prezent și despre modul în care ne imaginăm viitorul. Este, totodată, o sursă de inspirație pentru o tânără generație de artiști, pe care îi invităm să ni se alăture pentru a construi împreună Youthopia, un univers ideal, clădit prin artă, știință și tehnologie” (Andrei Tudose, inițiator al acestui program și curator al expoziției de lansare)

Expoziția Intersecting Realities include o selecție de filme prezentate în cadrul Ars Electronica Animation Film Festival 2022, un best-of condensat al producțiilor contemporane din zona de film digital. Selecția prezintă trenduri esențiale ale ultimilor ani, bazată pe lucrările înscrise la Prix Ars Electronica, și este reflectare asupra schimbărilor din societatea contemporană, sub umbrela festivalului Ars Electronica 2022, There’s No Planet B (ro. Nu există o Planetă B).

Art-Science în comunitatea academică

Asociația Marginal lansează un program de mentorat, producție și cercetare artistică pentru studenții români. Participanții vor beneficia de granturi de producție și de onorarii individuale
Post-Digital Intersections promovează rolul vital pe care colaborarea în știință, tehnologie și artă îl poate juca în înțelegerea lumii contemporane, precum și în promovarea celor mai inovatoare forme de creație și cercetare. Îi invităm pe toți cei interesați de acest domeniu – iubitorii de artă, instituțiile, părțile interesate din industrie și comunitățile creative -, să exploreze rolul cheie pe care colaborarea bazată pe artă și producția transversală de cunoștințe ar trebui să-l joace într-o societate care își reevaluează în totalitate fundamentele viitorului.

Post-Digital Intersections dezvoltă platforme interdisciplinare de producție artistică, fiind un mediator al dialogului între comunitatea culturală internațională, națională, studenți din Timișoara și București și comunitățile locale. Printr-o abordare bazată pe schimbul interdisciplinar de cunoștințe și practică, în cadrul acestui program sunt abordate problematici care vizează zone critice ale artei și vieții contemporane, cu focus asupra implicațiilor societale și culturale ale intersecției artei cu știința și tehnologia.

Studenții care vor fi incluși în programul de mentorat Post-Digital Intersections vor fi selectați printr-un apel public care urmează să fie lansat pe data de 19 iunie. Înscrierile se vor face printr-un formular deschis pe site-ul Asociației Marginal și promovat pe rețelele sociale asociate.

„În urma acestui apel, vom selecta șase studenți din Timișoara, care vor beneficia sesiuni de mentorat și de un grant de producție și de un onorariu în valoare totală de 4500 de lei de persoană. Studenții incluși în program vor colabora, 1 la 1, cu 6 masteranzi CESI, care îi vor ajuta să își clarifice și să își fundamenteze teoretic lucrările. De asemenea, vor beneficia de peste 20 de sesiuni de mentorat și de întâlniri de lucru cu curatori, artiști, profesori sau manageri culturali din România și din afară, în perioada iulie-noiembrie. În decembrie, participanții își vor prezenta lucrările în cadrul unei expoziții de grup, găzduită la Palatul Ștefania din Timișoara. În cadrul aceluiași eveniment, masteranzii CESI vor prezenta cercetarea teoretică pe care au dezvoltat-o, având ca scop sa mapeze domeniul art-sci-tech din România în context european”, spune Andrei Tudose, inițiatorul programului Post-Digital Intersections.

Lasă un comentariu