Teatrul Bulandra prezintă sâmbătă, 20 ianuarie, de la ora 19:00, la Sala Toma Caragiu, premiera spectacolului Oedip de Robert Icke, după Sofocle, traducere Irina Velcescu, în regia lui Andrei Șerban, regizor asociat Dana Dima și scenografia Carmencita Brojboiu.
Un spectacol despre esența umanității, un thriller psihologic captivant și profund emoționant, în care cea mai mare enigmă de dezlegat rămâne cea veche de milenii: cine suntem cu adevărat?
Spectacolul, avându-l în rol titular pe Vlad Zamfirescu, se derulează într-un ritm amețitor, cu viteza unui accident care stă să se întâmple, cu intrigi, strategii și răsturnări de situație, suspans de la un capăt la altul – o dramă tulburătoare în care familia, politica și destinul se împletesc până la contopire, iar miturile antice se transformă în breaking news.
Britanicul Robert Icke este unul dintre cei mai importanți regizori și dramaturgi contemporani, deținător al premiului _Olivier _pentru _„Cel mai bun regizor“_, fiind cel mai tânăr câștigător din istoria premiilor, pentru această categorie. Icke este recunoscut, în special, pentru maniera neconvențională în care redescoperă textele clasice pentru publicul de azi. La fel se întâmplă și în Oedip, piesă în care tragedia lui Sofocle este curajos reinterpretată într-o versiune proaspătă și modernă, care păstrează temele
esențiale: cunoașterea de sine, adevăr, vină, destin, liber arbitru și aroganța de a crede că știm tot și de a promite ceea ce nu știm.
„Toată lumea face greșeli din când în când. Toată lumea se abate de la plan. Dar ce facem când greșelile noastre au mai fost făcute? Dacă greșelile noastre sunt chiar planul? Ce se întâmplă dacă acele greșeli nu mai pot fi îndreptate? Care este soarta noastră? Suntem doar actorii dintr-un scenariu care a fost deja scris?
De către părinții noștri? De către zei? De către propriile noastre trupuri? Cum putem vedea în noi înșine suficient pentru a ne opri înainte să fie prea târziu? Cum ne putem cunoaște vreodată destul?“
Robert ICKE
Toate temele explorate cu îndrăzneală și originalitate de Icke se regăsesc în premiera Bulandra, într-o viziune de secol XXI, în care oamenii se cred noii zei. Regizorul de teatru și operă, profesorul și creatorul de teatru Andrei Șerban, personalitate marcantă a scenelor internaționale, care a montat în zeci de țări, revine astfel la Teatrul Bulandra cu acest spectacol-eveniment, în care chestionează, cu emoție, curiozitate și inventivitate relația omului cu propriul său destin. În spectacolul regizat de Andrei Șerban, după adaptarea lui Icke, Oedip este un politician cu ambiții de putere, care așteaptă rezultatele alegerilor, decisive pentru cariera și familia lui. Dar și pentru țară, de votul crucial atârnând soarta unei întregi națiuni. Însă, prin tensiunea iscată de drame de familie, scandaluri mediatice și măști care cad, presiunea crește și emoțiile se amplifică.
Din distribuția spectacolului fac parte atât artiști consacrați, cât și tineri actori, foarte talentați, aflați la debutul lor pe scena Teatrului Bulandra: Vlad Zamfirescu (_Oedip_), Cerasela Iosifescu (_Iocasta_), Andi Vasluianu (_Creon_), Manuela Ciucur (_Merope_), Ana Ioana Macaria (_Tiresias_), Adrian Ciobanu (_Corin_), Lucian Ifrim (_Șoferul_), Andrada Corlat / Ilinca Neacșu / Teodora Crișan (_Antigona_ / _Lycas_), Matei Constantin / Tiberius Zavelea (_Eteocle_), Radu Ștefan Bănică / Eduard Chimac (_Polinike_).
Echipa spectacolului este completată de video proiecție Radu Daniel, lighting design Cristi Niculescu, lumini Florin Manu, sound design Andrei Amariei, Vlad Stan, asistent regie Matei Constantin, sufleor Mădălina Ignat, regie tehnică Alina Manu și Mihaela Oance.
„Adaptarea lui Robert Icke, deși transpusă în lumea politică a zilei de azi, nu trădează capodopera lui Sofocle. Personajele sunt contemporane, devin accesibile și în același timp esența universală a piesei vibrează în noi. Acest Oedip, diferit de alte adaptări de piese antice, care riscă să derapeze de la piesa inițială, încât nu o mai recunoști, la început te ia prin surprindere, te face să te pierzi în situații neașteptate, ca la final să te regăsești în dilema identității, pe care fiecare o retrăim în teatru ca pentru prima oară. Deși ne aflăm într-o cu totul altă eră decât a grecilor antici, vreau să cred că durerea cu care Iocasta și Oedip își confruntă adevărul e aceeași azi, ca atunci. Și sper ca lumina pe care Oedip o vede doar când orbește ne va atinge și pe noi._ _Catharsis înseamnă să ieșim din teatru altfel decât am intrat: mai deschiși spre bunătate.“
Andrei ȘERBAN